web statistics

Jump to content


Calculul grinzilor de fundare in etabs


  • Please log in to reply
16 replies to this topic

#1 Balamuc

Balamuc

    Advanced Member

  • Moderators
  • 21 posts
  • LocationBucureşti

Posted 21 iunie 2012 - 07:17

Pentru a calcula direct in etabs grinzile de fundare ale unei structuri, se vor urma urmatorii pasi. Structura fiind deja construita, vom incepe prin a declara fundatiile:

1) Luam ca exemplu niste fundatii elastice cu B=50cm, b=30cm, h1=45 cm si h2=75cm

Acestea se declara in ETABS ca o grinda T intoarsa. insa primul lucru se declara ca un T normal:

Define/ Frame Sections / Add Tee:

Posted Image

2) Edit/ Edit story data / Insert story si se introduce unde se pune etajul si ce la inaltime:

Posted Image

3) Se duce in vederea din plan (BASE) si se deseneaza grinzile in mod normal:

Posted Image

4) Select / Select by frame sections / FUNDATII si apoi, dupa ce apare selectia tuturor grinzilor de fundatii, se da Assign / Frame Line/ Local axes si se rotesc grinzile cu 180 grade ca-n pozs:

Posted Image

5) Se duce la Edit Story Data / Edit story si se schimba la Base cota de fundatie, adica, in acest caz, 1,20m:

Posted Image

6) Eu as schimba in acest moment denumirea de fundatii cu cota 0 ca sa fie mai simplu.

7) Dupa cum se vede, in acest moment grinzile sunt puse insa sttlpii se opresc la cota 0. Ei trebuiesc prelungiti pana-n fundatie, astfel ca se face o ultima etapa de desen, ducandu-ne in fiecare elevatie in parte si desenandu-se stalpii, in mod normal, de la BASE, la cota 0:

Posted Image
Posted Image

Astfel o sa arate ca-n poza de mai sus.

8) Calculul se face conform coeficientului de pat. stim ca Fe=ks x delta l; unde Fe= forta elastica, ks= coeficient de pat, iar delta l = deplasarea. Daca in studiul geotehnic nu este prevazut un ks, aceste se va lua 40 00 kN/mc.

Se va inmulti ks x Bf, adica in acest caz 40 000 x 0,50 m =20 000 kN/mp. Aceasta valoare va fi introdusa in cele ce urmeaza, astfel:

Se va atribui local springs: Select / By frame sections / FUNDATII si Assign / Fram line / Line springs:

Acuma, valoarea de 20.000 se va introduce pe local 2. in cazul in care nu aveti grinzi de fundare si o sa aveti radiere, aceasta se va introduce pe local 3. In cazul de fata avem grinzi de fundatii ,nu radiere, asa ca pe local 2 vom introduce 20 000 kN/mp, iar pe celelalte 2 axe, local 1 si 3, se vor introduce valori mult mai mari. Eu aleg 100 000:

Se da ctrl+a, adica se selecteaza tot si se da Assign / Joint Pont / Restraints si se debifeaza tot (adica se apasa punctuletul):

Posted Image

10) Se da RUN.

Se va observa ca exista o crestere a modului propriu fundamental de vibratie. in cazul asta, mie mi-a ajuns la 0,48s, fata de 0,27s. A se avea in vedere un aspect important. E bine ca inainte sa incepeti sa faceti fundatiile, se va pastra si o copie a etabs-ului, intrucat aceste va fi utilizat doar pentru calculul fundatiei. Pentru calculul suprastructurii de rezistenta, se va utiliza un etabs normal, fara fundatii introduse. De aceea e bine sa finalizati desenul in mod normal, dati save, apoi save as, va faceti o copie si lucrati pe aceea de la pasul 1 prezentat.11

11) Se duce la Display / Show tables se selecteaza ca-n poza atat ce sa afiseze, cat si cases combo, exact ca-n imagine:

Posted Image

12) Se copiaza tabelul intr-un excel ceva, se sorteaza dupa valorile uz, se ia cea mai mare deplasare posibila care apare intr-un punct al fundatiei, se inmultedte cu ks-ul de mai sus si aceasta este Fel. Se compara apoi Fel cu pconv, iar daca este mai mic, atunci totul este ok. in caz contrar, se maresc dimensiunile fundatiei pana cand verificarea este satisfacute.

13) Pentru calculul armaturilor, se va utiliza diagrama de moment M22, sau se poate face tot direct in etabs, de la Frame sections, se alege beam si se da reinforcement to be checked. Apoi la top, bottom, left si right se introduc ariile de armare ce se pun in grinzile de fundatii.

Apoi, de la start concrete design / check of structure, se aleg ipotezele de incarcari (design combo), scotandu-se ipotezele implicite si adaugandu-se cele create de utilizator. Apoi se ruleaza start concrete design / check of structure si etabs-ul va arata (daca se schimba unitatile in N-mm) ariile de armare in mm necesare in fiecare sectiune a grinzilor.

A se retine ca forma diagramelor la fundatii sunt exact pe invers fata de grinzile normale.







„Do what makes you happy, be with who makes you smile, laugh as much as you breathe, love as long as you live” - Buddha
„Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipseşte” - Arthur Schopenhauer

#2 Balamuc

Balamuc

    Advanced Member

  • Moderators
  • 21 posts
  • LocationBucureşti

Posted 21 iunie 2012 - 07:17

Totodata, recomandarea ar fi si impartiti grinzile de fundare. Select by frame sections/fundatii (sau cum le-ati denumit) si de la Edit, dati divide lines. incercati si le impartiti in parti egale, adica pe directii (longitudinale si transversale)
„Do what makes you happy, be with who makes you smile, laugh as much as you breathe, love as long as you live” - Buddha
„Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipseşte” - Arthur Schopenhauer

#3 alexis709a

alexis709a

    Administrator

  • Administrators
  • 93 posts
  • LocationBucuresti

Posted 21 iunie 2012 - 07:18

Salut!Am si eu niste intrebari referitor la topic-ul anterior.Ce diagrama de forta axiala folosesc pentru armarea fundatiei si din ce combinatie de incarcari o iau?

Ce diagrama de moment folosesc pentru armarea fundatiei si din ce combinatie de incarcari o iau?

#4 alex

alex

    Advanced Member

  • Senior Member
  • PipPipPip
  • 55 posts

Posted 21 iunie 2012 - 07:18

Pentru fundatii tre sa iei o ipoteza cu axiala maxima cu fortele asociate ei si o alta ipoteza cu axiala minima si fortele asociate ei.

Pentru armare iei momentul maxim in fiecare sectiune unde faci calculul, poti lua infasuratoarea


#5 alexis709a

alexis709a

    Administrator

  • Administrators
  • 93 posts
  • LocationBucuresti

Posted 21 iunie 2012 - 07:19

Te intreb de unde iau axiala si momentul pentru ca eu stiam ca fundatiile se calculeaza  in gruparea 

fundametala(GF),dar totodata e foarta important ca acestea sa ramana in domeniul elastic in caz de seism

#6 alex

alex

    Advanced Member

  • Senior Member
  • PipPipPip
  • 55 posts

Posted 21 iunie 2012 - 07:19

Nu e o regula pentru toate constructiile sa iei fortele din GF. GF are incarcarile gravitationale cele mai mari, dar eu am avut saptamana asta de facut o platforma micuta din metal care printre alte incarcari la partea de sus tinea si o conducta care cand se dilata dadea o forta de 9t orizontal. Daca faceam fundatiile dupa gruparea fundamentala cand se dilata conducta imi dadea axiala mult mai mare decat in gruparea fundamentala.

La constructiile din beton cred ca ar merge regula asta cu GF dar oricand poti verifica daca nu e in alta ipoteza axiala mai mare sau daca nu ai intindere in alta ipoteza.

Daca te uiti in NP112 acolo zice general asa: solicitarile transmise infrastructurilor se determina in gruparile fundamentale si gruparile speciale.

Daca ai constructii mari si vrei sa faci macanismul cu articulatii plastice atunci pot calcula la M N T capabile ale stalpilor, dar si aici poate stalpii ies din conditii constructive si nu poti sa calculezi fundatia la M N T capabile ca o supradimensionezi.




#7 vasy

vasy

    Member

  • Members
  • PipPip
  • 8 posts

Posted 21 iunie 2012 - 07:20

Salutare!

A lucrat cineva cu programul SIMQKE? Vreau sa generez niste accelerograme artificiale pentru o analiza time history si mi-ar prinde bine un pic de ajutor.

Ms!


#8 Sobiescky

Sobiescky

    Member

  • Members
  • PipPip
  • 5 posts

Posted 02 august 2012 - 09:24

Fundatiile se calculeaza in trei moduri:

Presiuni conventionale: care sunt presiuni acceptate dar care nu sunt suficiente intotdeauna. La cladirile mari sau complexe calculul la Pconv este acceptat dar nu si suficient.

Calculul SLD: Starea limita de deformatie. Se calculeaza fundatiile in functie de Pplastic si de deformatiile terenului bun de fundare. Stiti voi. Proiectul ala tembel cu tasarea traturilor elementare si zone de influenta, etc. Aici sunt luate in considerare incarcari din gruparea fundamentala.
Calculul SLCP: Starea limita de capacitate portanta. Aici te compari cu Pcritic. Aici intri cu eforturi asociate plastificarii suprastructurii. E REGULA. Cele mai corecte eforturi sunt obtinute printr-un calcul neliniar. Spre exemplu daca faci un pushover introduci reactiunile aferente momentului premergator stadiului de colaps. Si atunci ai niste rezultate foarte corecte. Pt ca colapsul poate interveni cu mult inainte ca absolut toti stalpii sa se plastifice.


#9 alexis709a

alexis709a

    Administrator

  • Administrators
  • 93 posts
  • LocationBucuresti

Posted 06 decembrie 2012 - 06:02

La proiectare structurilor din clasa L calclul se face cu cu fortele de legatura intre structura si fundatie ne majorate, dar a structurile din clasa H si M proiectarea trebuie sa respecte mecanismul de plastificare. Calculul fundatiilor trebuie sa se faca pe baza ierarhizarii capacitatii portante a elementelor, astfel incat articulatile in fundatii sa apara ultimele.
Calculul ce mai exact este cum a spus Sobiescky cu pushover. In p100 este dat un mod de calcul al eforturilor mai simplu:

Posted Image

#10 ducu

ducu

    Advanced Member

  • Members
  • PipPipPip
  • 18 posts
  • LocationBucuresti

Posted 13 decembrie 2012 - 11:51

multumiri balamuc si tuturor! foarte util. am o curiozitate. prin ce procedee geotehnice se obtine coeficientul de pat? de ce aproape toate studiile geo sunt sarace in coeficienti de pat?

#11 hapsea

hapsea

    Advanced Member

  • Senior Member
  • PipPipPip
  • 19 posts
  • LocationIasi

Posted 13 decembrie 2012 - 07:27

Coeficientul de pat ks se obtine prin incercari statice cu placa , sau derivat cu formule empirice din incercari dinamice cu placa. Deci, implica niste costuri, pe care unii nu si le permit. Poti sa folosesti pt ks valorile din NP112, dar nu uita sa faci corectiile pentru latimea talpii fundatiilor

#12 ducu

ducu

    Advanced Member

  • Members
  • PipPipPip
  • 18 posts
  • LocationBucuresti

Posted 14 decembrie 2012 - 12:26

va salut.

haideti sa discutam un caz concret. este vorba de o fundatie ce aduce niste dificultati.

stalpii sunt dispusi in axele C 1-6, B 1-6, A 1-6. total 18
dupa cum se poate observa in figura, in axul C nu am pus talpa. in C este limita de proprietate si perete de calcan. s-a discutat solutia de fundare in ploturi alternante a talpii din C, insa expertiza elimina aceasta varianta. se accepta numai santuri locale de 1 m latime in axele cladirii (vecinii sunt injurati, cel de peste gard ameninta ca da in judecata daca se sapa continuu, sunt deja in proces....habar n am...).

am facut o talpa in axul C' la distanta considerabila de limita de proprietate pe post de talpa de compensare. fara ea nu mi se verifica presiunea pe talpile 1-6.
am modelat fundatiile dupa modelul de mai sus. presiunea efectiva e ok.  problema apare la diagrama de moment. la imbinarile dintre talpa de compensare si talpile principale obtin niste momentele colosale. dupa cum se observa in imagine, valorile sunt de 10 ori mai mari decat restul.
nu am cum sa armez la asemenea valoare.

cum se explica concret fenomenul? pot fi aceste valori reale? talpa de compensare este purtata pe talpile principale? in general se poate dispune o astfel de talpa de compensare?

multumesc anticipat pentru sprijin si colegialitate.

am atasat diagramele de moment. . 2-2 pare ok. la 3-3 apare problema

Posted Image
Posted Image

#13 alexis709a

alexis709a

    Administrator

  • Administrators
  • 93 posts
  • LocationBucuresti

Posted 14 decembrie 2012 - 05:00

Nu stiu daca am inteles bine problema dar:

Cat e distanta intre axul C si C' si cat e axiala in stalpii din axul C? poti incerca o sa calculezi un moment aproximativ de mana pentru ordinul de marime, sa inmltesti axiala maxima din stalpii din axul C cu distanta intre axe.

Eu inteleg schema statica asa:


Posted Image


Adica reazem in axul C' si o forta concentrata din stalp in axul C fara reazem

#14 hapsea

hapsea

    Advanced Member

  • Senior Member
  • PipPipPip
  • 19 posts
  • LocationIasi

Posted 14 decembrie 2012 - 05:52

Eu am rezolvat o astfel de problema prin folosirea unui radier cu grinzi intoarse.  Daca nici asa nu merge incearca un radier cu inaltime variabila sau tip dala groasa.

#15 ducu

ducu

    Advanced Member

  • Members
  • PipPipPip
  • 18 posts
  • LocationBucuresti

Posted 14 decembrie 2012 - 08:04

am facut un calcul manual si se pare ca etabsul nu minte.
am mai facut si niste calcule de armare a grinzii. ma gandeam sa armez pe 2 randuri la partea superioara. mi ar trebui cam 8Ø25. nu prea am siguranta la armarea pe 2 randuri. n am mai facut niciodata sincer sa fiu.
m am gandit si la varianta de radier dar am zis sa o pastrez drept ultima solutie posibila.
mersi mult oricum
iata niste desene sa fie mai clara situatia

Posted Image


Posted Image
Posted Image

Posted Image

#16 Balamuc

Balamuc

    Advanced Member

  • Moderators
  • 21 posts
  • LocationBucureşti

Posted 15 decembrie 2012 - 12:00

N-are stâlp, posibil şi d-aia momentul să o ia razna acolo.
Radier i-aş face fără să mă gândesc la altceva, scurt. Hapsea a  zis bine.
Plus de asta, talpa aia de compensare eu nu prea îi văd sensul. E şi normal să aibă momente mari cred eu.
Şi nici nu înţeleg de ce expertiza a exclus ploturi. Eu aşa a făcut, cu ploturi, a o primărie. În fine, cred că ţine de expert asta.
„Do what makes you happy, be with who makes you smile, laugh as much as you breathe, love as long as you live” - Buddha
„Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipseşte” - Arthur Schopenhauer

#17 doL

doL

    Newbie

  • Members
  • Pip
  • 1 posts

Posted 21 ianuarie 2014 - 07:46

@Ducu:
Asa numitele grinzi de compensare sunt uzitate si asa cum le spui si tu "de compensare" au rolul de a mai reduce momentul de pe nod. Acestea grinzi de compensare trebuie sa aiba aceiasi sectiune cu G.F. in cauza si se realizeaza pe o distanta (lungime) cuprinsa intre 0,20 si 0,25 din Lo (distanta interax). Acestea sunt recomandarile din NP 112.
Referitor la problema momentelor nu ma pot pronunta deoarece depinde de multi factori pe care nu-i cunosc. Pot sugera doar sa mai faci o verificare a conditiilor de fundare (Ks etc.)




1 user(s) are reading this topic

0 members, 1 guests, 0 anonymous users